Furnizorii auto și trecerea la electric

Pentru un furnizor auto, o parte din piesele de azi vor ieși treptat din comenzi. Rămâne de văzut cât de repede și pe ce familii. Ritmul depinde de reguli care în octombrie 2026 sunt încă în negociere la Bruxelles, dar direcția pentru fabrică se poate citi deja.

Unde sunt regulile

Regulamentul (UE) 2023/851 a stabilit că, din 2035, emisiile medii de CO2 ale mașinilor noi înmatriculate în UE trebuie reduse cu 100%, adică practic doar vehicule fără emisii la eșapament. În 2025, Regulamentul (UE) 2025/1214 a dat constructorilor o relaxare pe termen scurt: conformitatea pentru 2025-2027 se calculează ca medie pe trei ani, nu an de an.

Pe 16 decembrie 2025, Comisia a propus, în pachetul auto COM(2025) 995, ca ținta din 2035 să scadă la 90%. Restul de 10% ar urma să fie compensat prin oțel cu emisii reduse produs în UE sau prin combustibili sintetici și biocombustibili. Comisia spune explicit că astfel hibrizii plug-in, cei cu extensie de autonomie, hibrizii ușori și mașinile cu motor termic ar putea avea în continuare loc după 2035. Propunerea nu este adoptată. Până la adoptare, ținta de 100% rămâne cea în vigoare.

Negocierea continuă. Pe 16 octombrie 2026, Franța și Germania au anunțat o poziție comună: reducere de 90% fără compensarea restului de 10%, legată de cerințe „Made in Europe” (70% din componente, fără baterie, produse în Europa). Este o poziție națională, nu lege. Potrivit presei, votul în plenul Parlamentului European este programat pe 23 noiembrie 2026, după care Parlamentul și Consiliul trebuie să ajungă la un text comun.

Pentru fabrică, concluzia practică este că motorul termic nu dispare brusc în 2035, dar volumele pe piese strict legate de el scad oricum, pentru că mixul de vânzări se mută treptat spre electric și hibrid înainte de orice termen.

Ce familii de piese scad

O mașină complet electrică nu are motor cu ardere internă, sistem de evacuare, rezervor și sistem de alimentare cu combustibil, cutie de viteze în trepte clasică, sistem de răcire pentru motor termic sau injecție. Asta înseamnă mai puține comenzi pentru:

• piese turnate și prelucrate de motor (chiulase, blocuri, arbori, biele, pistoane, carcase)
• componente de evacuare, catalizatoare, filtre de particule, amortizoare de zgomot
• pinioane, arbori și carcase de cutie de viteze, ambreiaje
• pompe, conducte și rezervoare de combustibil, injectoare
• curele, lanțuri de distribuție, garnituri și furtunuri specifice motorului termic

Hibrizii păstrează o mare parte din aceste piese, cu volume mai mici pe model. Dacă propunerea de 90% trece, unele linii vor merge mai mult decât s-ar fi crezut acum doi ani, dar pe serii mai scurte și cu presiune mai mare pe preț.

Ce familii cresc

Electrificarea aduce piese noi sau piese existente cu cerințe diferite:

• carcase și cadre de baterie, din aluminiu extrudat, turnat sau din oțel, cu cerințe stricte de etanșare și sudură
• managementul termic: plăci de răcire, schimbătoare de căldură, pompe și conducte pentru baterie, pompă de căldură pentru habitaclu
• cabluri și conectori de înaltă tensiune, bare colectoare din cupru și aluminiu, cablaje cu ecranare
• electronică de putere: invertoare, încărcătoare la bord, convertoare DC-DC, cu asamblare SMT și testare electrică
• structuri ușoare pentru caroserie și șasiu, unde fiecare kilogram scos compensează masa bateriei
• motoare electrice, cu bobinare, tole și magneți

Multe dintre acestea sunt cerute de constructori furnizorilor care au deja procesul și certificările. Pentru o carcasă de baterie, presele și celulele de sudură sunt partea ușoară. Clientul îți va cere să demonstrezi etanșeitate, curățenie tehnică și trasabilitate pe fiecare bucată.

Presiunea pe volume și prețuri

Furnizorii de piese pentru motor termic au de gestionat o curbă descendentă: aceleași linii, mai puține piese, cerere de reducere anuală a prețului. Costul fix pe piesă crește, iar amortizarea unei mașini noi pe un proiect care se termină în câțiva ani devine greu de justificat.

Pe partea de electric, volumele cresc, dar nu uniform și nu întotdeauna conform prognozelor clientului. Volumele reale ale unui proiect EV pot ieși departe de cele anunțate la nominare. O fabrică care investește într-o linie dedicată pe baza unui volum anunțat trebuie să negocieze clauze pentru cazul în care volumul nu vine.

Ce poate face o fabrică acum

Primul pas este o revizie a portofoliului pe repere. Pentru fiecare reper important: de ce tip de propulsie depinde (doar termic, termic și hibrid, oricare), când se termină proiectul, ce marjă are și cât din cifra de afaceri reprezintă. Tabelul ăsta, făcut cinstit, arată câți ani ai până când o parte din capacitate rămâne fără lucru.

Al doilea pas este o listă a proceselor și competențelor care se transferă. Prelucrarea CNC de precizie, turnarea sub presiune a aluminiului, sudura, ștanțarea, injecția de mase plastice și controlul dimensional se folosesc și la piese pentru electric, cu alte toleranțe și alte cerințe de curățenie. Prelucrarea pinioanelor de cutie are corespondent în reductoarele pentru motoare electrice, la cerințe de zgomot mai stricte. Ce nu se transferă ușor sunt competențele de înaltă tensiune, testarea electrică și lucrul cu baterii, unde trebuie oameni instruiți și reguli de securitate noi.

Al treilea este diversificarea în afara auto. Aceleași procese servesc utilajelor agricole și de construcții, căilor ferate, aparatelor electrocasnice, echipamentelor energetice (invertoare, transformatoare, stocare) sau industriei de apărare. Ciclurile de calificare sunt diferite, volumele mai mici și mai variate, dar cererea nu depinde de calendarul CO2 al mașinilor.

Al patrulea este riscul de concentrare pe client. O fabrică cu peste jumătate din cifra de afaceri pe un singur constructor sau pe o singură platformă depinde de deciziile acelui client privind electrificarea. Merită pus în buget, pentru următorii doi-trei ani, un obiectiv de ofertare la clienți noi, chiar cu volume mici.

Ce nu se știe încă

Textul final al regulilor pentru 2035 nu există. Nu se știe dacă ținta rămâne 100%, coboară la 90% cu compensare sau la 90% fără compensare, nici ce reguli „Made in Europe” vor fi legate de ea. Nu se știe nici cât de repede vor crește vânzările de electrice în Europa, care depind de prețuri, subvenții naționale și infrastructura de încărcare.

Dacă ai trecut prin asta, discuția continuă în grupul Producție & Operațiuni.